Echipa Mr. Finance se străduie să vă ajute să luați decizii financiare mai inteligente. Deși aderăm la o politică strictă de integritate editorială, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri. Iată o explicație pentru modul în care ne facem bani.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat cat de brusc poate fi afectata economia globala in cazul unui eveniment complet neprevazut. In contextul in care numarul zilnic de imbolnaviri este inca foarte ridicat, iar campania de vaccinare in Romania, dar si in strainatate, abia a inceput, nu putem anticipa cand se va incheia cu adevarat criza sanitara si cand vom reveni la viata obisnuita de pana in 2019. Noul an a adus, totusi, o raza de speranta odata cu aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19, iar analistii economici sunt ceva mai optimisti. Ei sunt de parere ca 2021 va fi un an de crestere economica intre 3 si 4,2%, dar care nu va compensa caderea din 2020. E bine de precizat insa ca evolutia situatiei medicale si campania de vaccinare vor fi factori determinanti pentru evolutia economiei.
„Ne asteptam la o revenire, prognoza noastra este de un plus de 4,2%. Sunt semne de intrebare legate de evolutia situatiei sanitare, dar cred ca avem motive sa fim mai optimisti pentru 2021”, a declarat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, pentru Ziarul Financiar.
Si economistul Aurelian Dochia sustine ca economia va creste, insa subliniaza faptul ca anumite sectoare vor ramane puternic lovite de criza si in 2021. „Revenirea va fi diferentiata si unele sectoare tind sa se descurce bine si chiar peste asteptari. Sunt foarte solicitate sectoare precum transportul, logistica, IT, comunicatii, pentru ca s-a schimbat modul de viata, modul de consum, modelul de productie si cererea. Pe de alta parte, unele sectoare vor continua sa sufere: HoReCa, turism”, a declarat Aurelian Dochia pentru Ziarul Financiar.
Conform datelor furnizate de Ziarul Financiar, datoria publica a Romaniei la sfarsitul lunii ianuarie 2021 era de 503.6 miliarde lei, cu o pondere de 47.8% din PIB. La sfarsitul anului 2019, datoria Romaniei era de 373 miliarde lei, respectiv 35.3% din PIB, suma ce s-a majorat cu 125 miliarde lei pana la sfarsitul anului 2020, cu o pondere de 47.3% din PIB.
Sursa tabel: Ziarul Financiar
De altfel, turismul, transporturile si domeniul ospitalitatii si al restaurantelor au fost primele sectoare lovite dur de criza provocata de pandemia de COVID-19. Inchiderea granitelor si restrictiile de calatorie catre statele europene au redus mobilitatea persoanelor, pe toate caile – aerian, terestru sau feroviar – si prin urmare, efectele negative pentru aceste domenii s-au facut imediat resimtite.
Toate sectoarele care acopera domeniul servicii au fost afectate de pandemie. Nici companiile din productie nu s-au simtit mai bine, in special cele din industria auto, pentru ca s-au trezit intr-un cerc vicios: pe de-o parte, au incercat sa limiteze raspandirea coronavirusului in randul angajatilor, pe de alta parte au intampinat probleme pe partea de achizitionare de componente auto, iar in cele din urma, in contextul in care populatia sta in casa, nici nu vor mai gasi usor o piata de desfacere. De altfel, un sfert dintre companiile din industria auto, atat producatori cat si distribuitori, au avut venituri mai mici cu circa 20%, potrivit unui studiu al PwC Romania.
In plus, o analiza a companiei de consultanta Frames arata ca peste un milion de angajati din economia autohtona au intrat in somaj sau au fost disponibilizati, pornind de la faptul ca sute de firme in special din zona serviciilor catre populatie, organizarii de evenimente si din HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering) si-au suspendat activitatea, fapt care a generat consecinte economice semnificative pe lanturile de business.
Anul 2020 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru turismul romanesc, care a fost cel mai impactat de efectele pandemiei. Cele mai afectate sectoare ale turismului au fost cel de business si cel balnear.
Luna noiembrie a reprezentat pentru turismul din Romania un nou val de scaderi, astfel ca in unitatile de cazare au sosit doar 338.000 de turisti, cu 62% mai putini fata de aceeasi luna a anului trecut, conform datelor Institutului National de Statistica.
Noul val de scaderi ar putea fi explicat prin faptul ca in luna noiembrie au existat noi restrictii privind limitarea raspandirii virusului, ceea ce a insemnat un numar mai mic de turisti care au dorit sa plece in vacante. De asemenea, numarul turistilor romani care au plecat in afara tarii a fost mai mic cu 68% fata de aceeasi luna din 2019.
Din datele de la INS se arata faptul ca cei mai multi turisti romani care au calatorit totusi in luna noiembrie au ales sa mearga in Bucuresti si orasele mari, adica 41,9% din totalul turistilor romani care au calatorit, iar pe locul doi in topul preferintelor s-au aflat statiunile din zonele montane, unde au ajuns circa 24,9% din turistii romani.
Si piata imobiliara va incerca sa-si revina dupa un an 2020 care a insemnat scaderea numarului de tranzactii, de cumparare-vanzare de apartamente, disparitia chiriasilor si scaderea chiriilor: desi dobanzile la creditele ipotecare sunt la minim, nu foarte multa lume are curajul sa-si cumpere un apartament avand in vedere ca aceasta criza nu s-a terminat. Iar cei care cumparau apartamente ca investitie, sa le dea in chirie, nu mai au piata pentru ca au disparut studentii, turistii, corporatistii.
Dezvoltatorii vor petrece mult mai multe luni in cautare de cumparatori, iar amanarea cu un an a cresterii plafonului pentru care se aplica un TVA de 5%, de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, nu va dezgheta piata imobiliara. Desi sunt bani in piata, lumea sta in expectativa asteptand preturi mai bune pentru cei care vor sa cumpere, scrie directorul editorial ZF, Cristian Hostiuc.
Amintim ca Ministerul Finantelor intentioneaza sa amane pana la data de 1 ianuarie 2022 termenul de intrare in vigoare a masurii privind majorarea la 140.000 euro a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, avand in vedere impactul negativ al acestei masuri asupra veniturilor din TVA, estimat la -200 milioane lei pentru anul 2021.
Rata la creditele ipotecarele in lei a coborat la 5,15%, minimul ultimilor doi ani si jumatate.
O surpriza a fost faptul ca, in noiembrie 2020, romanii au contractat de la banci credite ipotecare noi in lei in valoare de peste 1,47 mld. lei, marcand cel mai ridicat nivel din ultimul an.
O valoare usor mai ridicata, de 1,48 mld. lei, a fost inregistrata in octombrie 2019.
Analizand evolutia din ultimii ani, se observa ca ipotecarele in lei din noiembrie 2020 au atins al doilea maxim din ultimii trei ani si jumatate. In 2020, al doilea varf al finantarilor noi retail pentru locuinte, de 1,36 mld. lei, a fost in octombrie, iar al treilea nivel, de 1,29 mld. lei, in iulie.
La cealalta extrema, cel mai mic volum al ipotecarelor noi din primele 11 luni din 2020 a fost in iunie, de doar 0,9 mld. Lei.
Dobanda medie la creditele ipotecare noi in lei a ramas in primele 11 luni din 2020 peste 5%.
Pe langa scaderea dobanzilor, un impuls asupra ascensiunii creditelor ipotecare noi din lunile de toamna din 2020 este posibil sa fie legat si de finantarile acordate prin noul program numit Noua casa, care a demarat la inceputul toamnei.
Multi antreprenori romani isi vor pune intrebarea daca mai are sens sa supravietuiasca si sa incerce sa reziste inca un an, pentru ca va fi o povara fiscala si bancara destul de greu de dus, dupa ce vor expira toate facilitatile fiscale, dupa ce va incepe rambursarea ratelor pentru creditele amanate, dupa ce vor vedea ca piata si vanzarile lor au disparut peste noapte.
"Guvernul nu poate sa sustina pe toata lumea, asa ca vom vedea mai multe insolvente si chiar falimente, incepand cu partea a doua a anului", mai noteaza Cristian Hostiuc.
Cert este ca pandemia de COVID-19 influenteaza dezvoltarea companiilor romanesti, inclusiv evolutia firmelor tech cu potential de crestere accelerata.
ScaleOut, program de internationalizare a firmelor romanesti al Fundatiei Romanian Business Leaders, a realizat un studiu, in 2020, care a aratat ca:
Pe un ton optimist, studiul ScaleOut a relevat ca 38,5% dintre fondatorii romani de firme tech de tip startup si scaleup au redus costurile cu forta de munca din cauza COVID-19.
Comunitatile de business, acceleratoarele de afaceri si educatia vor deveni mult mai importante pentru manageri si antreprenori in perioada urmatoare, post-COVID-19.
De asemenea, potrivit ScaleOut, in contextul unei iminente crize economice, situatia firmelor romanesti se va inrautati, dar internationalizarea, mentalitatea “Born Global” si exporturile vor deveni mai relevante ca niciodata. Prin urmare, antreprenorii care vor planta semintele internationalizarii in urmatorul an isi vor proteja companiile pentru viitoarele perioade incerte.
Reducerea costurilor operationale este actiunea luata cu prioritate in actualul context pentru 44,7% dintre antreprenori. Amanarea platilor si investitiilor este decizia principala asumata de 26,2% dintre fondatorii tech din Romania, in timp ce 15,5% dintre antreprenori isi reduc cheltuielile de marketing.
Unul dintre cele mai grave efecte economice ale pandemiei de COVID-19 este cresterea somajului, pe masura ce activitatea unor operatori economici a fost afectata de inchideri si restrictii.
De altfel, rata somajului era de numai 3.9% la sfarsitul anului 2019, insa a crescut la 5.3% in august 2020.
Comisia Europeana anticipeaza ca trendul de crestere al ratei somajului va continua si pe parcursul anului 2021. Astfel, institutia europeana preconizeaza o rata a somajului de 6.2% la sfarsitul anului 2021, probabil cu o valoare chiar mai ridicata la jumatatea anului inainte de o scadere usoara in a doua parte.
Cert este ca efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au impartit afacerile in patru categorii: servicii esentiale, marii castigatori, perdantii si supravietuitorii.
Continuand intr-o nota mai optimista, previziunile arata ca economia Romaniei se va recupera in 2021 si 2022 cu o rata putin mai ridicata decat media Uniunii Europene, potrivit prognozei de iarna a Comisiei Europene.
Cu toate acestea, cresterea economica prognozata pentru Romania in 2022 va fi mai mica, in cifra absoluta, decat scaderea din 2020, provocata de pandemia de COVID-19. In privinta inflatiei, Romania va fi peste media UE.
Asadar, previziunile economice din iarna anului 2021 prognozeaza, pentru Romania, o crestere a PIB-ului cu 3,8% in 2021 si cu 4% in 2022, se arata intr-un comunicat emis de Comisia Europeana.
Cresterea previzionata pentru 2022 este aproape la nivelul cresterii economice din 2019 (4,1%), dar ramane, in cifra absoluta, mai mica decat scaderea economiei provocata in 2020 de pandemie (-5%).
Prin comparatie, economia UE va creste cu 3,7% in 2021 si cu 3,9% in 2022, potrivit aceleiasi prognoze, ceea ce inseamna ca economia Romaniei se va recupera cu un ritm anual cu 0,1% mai mare decat media europeana.
In ceea ce priveste inflatia, in cazul Romaniei, in 2021 se va inregistra o usoara crestere la 2,6%, fiind urmata de o usoara scadere la 2,4% in 2022.
In zona euro, previziunile estimeaza ca inflatia va creste de la 0,3% in 2020 la 1,4% in 2021, inainte de a scadea usor la 1,3% in 2022.
Cresterea economica urmeaza sa fie reluata in primavara si sa se accelereze in timpul verii, pe masura ce programele de vaccinare progreseaza si masurile de limitare a raspandirii virusului se vor relaxa treptat.
Se preconizeaza, de asemenea, o imbunatatire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economica. Impactul economic al pandemiei ramane inegal de la un stat membru la altul si se preconizeaza, de asemenea, ca ritmul redresarii va varia in mod semnificativ, potrivit Comisiei Europene.
Un succes al campaniei de vaccinare ar putea duce la o viteza mai mare a revenirii economiei, spun analistii.
„Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamna, desi raman ridicate. Acestea sunt legate in principal de evolutia pandemiei si de succesul campaniilor de vaccinare. Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare sa conduca la o relaxare mai rapida decat se preconizase a masurilor de limitare a raspandirii virusului si, prin urmare, la o redresare mai rapida si mai puternica. (...) In ceea ce priveste riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistenta sau mai severa pe termen scurt decat se presupunea in aceasta previziune sau ar putea exista intarzieri in derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea intarzia relaxarea masurilor de limitare a raspandirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul si forta redresarii preconizate. Exista, de asemenea, riscul ca criza sa lase cicatrici mai profunde in structura economica si sociala a UE, in special prin falimente pe scara larga si pierderi de locuri de munca. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar creste somajul pe termen lung si ar agrava inegalitatile”, se mai arata in comunicat.
Urmatoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi elaborate in mai 2021.
Din pacate, daca te gandesti la cresteri salariale in 2021, afla ca vestile nu sunt tocmai bune din acest punct de vedere. Salariile si sporurile bugetarilor nu vor creste in 2021, a decis Guvernul.
Asadar, salariile si sporurile de care beneficiaza personalul din administratia publica centrala si locala, inclusiv cel care ocupa functii de demnitate publica, se vor mentine in 2021 la nivelul celor din decembrie 2020.
Premierul Florin Citu a subliniat ca Guvernul nu va veni insa cu nicio taiere a salariilor din sectorul bugetar.
Daca vorbim de sectorul privat, cresterile salariale vor fi o exceptie: companiile private, in special cele romanesti, nu au suficiente resurse financiare care sa sustina o crestere salariala dincolo de cresterea salariului minim pe economie cu 3%.
Pentru angajatii acestor companii problema va fi sa nu-si piarda locul de munca, mai ales cand va veni socul platilor la buget si la banci, cand ar putea interveni chiar si o scadere salariala. Piata muncii se va tensiona din nou, dar nu in toate sectoarele si nu la toate companiile.
De asemenea, nici salariile cadrelor didactice nu vor creste la 1 ianuarie, potrivit actualei legislatii.
Guvernul anunta pe 13 august, cu patru zile inaintea aprobarii rectificarii bugetare, ca nu are fonduri suficiente astfel incat sa asigure majorarea salariilor din Educatie, asa cum era prevazuta.
Telemunca, adica munca de acasa, va continua o buna parte din 2021, desi presiunea psihica va fi din ce in ce mai prezenta in randul angajatilor, avertizeaza specialistii.
Conform datelor de la Inspectia Muncii, numarul contractelor de munca cu clauza de telemunca a ajuns la 32.521 pe 1 noiembrie.
„In pandemie, multe companii s-au organizat si au facilitat telemunca. S-a trecut rapid de la un beneficiu pentru cativa fericiti din multinationale sau din domenii de activitate pentru care munca de birou e secundara (vezi IT) la un sistem larg raspandit. Companiile multinationale, centrele de servicii si multe alte companii lucreaza cu maximum 20-30% dintre salariati la birou si aceia cu o programare foarte stricta astfel incat sa se respecte masurile de distantare sociala. Acest sistem va continua probabil pana la finalul primaverii viitoare“, a declarat Raluca Parvu, business manager in cadrul BPI Group, companie de consultanta in management si resurse umane.
Analistii economici sunt de parere ca punctul slab al economiei este, de departe, deficitul bugetar.
Romania a pornit in 2021 cu un deficit bugetar de 7% din PIB, dupa ce in 2020 a sarit de 9% din PIB. Problema deficitului este natura structurala: cheltuielile rigide – salariile si pensiile, care inghit toate veniturile statului din taxe si impozite.
Pe de alta parte, Romania a obtinut de la Uniunea Europeana fonduri de aproape 80 de mld. de euro, din bugetul multianual al Uniunii Europene si din planurile de redresare economica de la nivel european. Banii sunt atat granturi, cat si imprumuturi la dobanzi avantajoase. Analistii economici sunt de parere ca aceste fonduri europene reprezinta cea mai mare oportunitate pentru economia Romaniei in 2021 si in anii urmatori, insa ramane de vazut capacitatea statului de a atrage si folosi banii europeni.
Bursa de la Bucuresti va avea o crestere sustinuta, cel putin in prima parte a anului, cand speranta vaccinarii si eliminarii COVID-ului va fi puternica.
Cand speranta se va transforma in certitudine ca un procent din ce in ce mai ridicat din populatie va fi vaccinata, va incepe marcarea de profit, pe ideea “cumpara cand este razboi si vinde cand este pace”, potrivit ZF. Bursa de la Bucuresti mai are de recuperat din pierderile anului 2020 si daca nu se intampla vreun cataclism pe pietele financiare externe, vor vedea cresteri sustinute in prima parte a anului.
Pe acest fond si a euforiei care intervine in urma cresterii preturilor actiunilor, vor fi tot mai multi antreprenori care vor incerca sa ridice bani de pe bursa fie prin obligatiuni, fie prin vanzarea de actiuni. Acum este momentul lor, mai ales ca banii sunt ieftini, iar depozitele bancare nu sunt atat de generoase. Daca guvernul va intelege sa vina cu firme de stat la Bursa sau sa vanda din actiunile detinute la companiile de stat deja listate la Bursa, vom atrage atentia investitorilor de peste tot, care cauta randamente mai ridicate si o diversificare de portofoliu.
Cu cat se amana mai mult aceste listari - fie de companii de stat, fie de companii private - cu atat se vor inchide ferestrele de oportunitate, mai ales ca din 2022 vor urma corectiile macroeconomice, puncteaza Cristian Hostiuc, director editorial ZF.
In continuare, evolutia economica este puternic conditionata de evolutia pandemiei, desi avem aceasta raza de speranta creata de vaccin.
Economia va creste, insa anumite sectoare vor ramane puternic lovite de criza si in 2021.
Punctul forte in restabilirea economiei sunt banii europeni, daca statul va reusi sa-i atraga, dupa cum au subliniat analistii economici. Trebuie sa mentionam si faptul ca prognozele sunt fluide, din cauza situatiei care a ramas inca incerta.
Conform BNR, IRCC aplicat pentru trimestrul 2 al anului 2024 va fi de 5.90%, față de 5.97%, cât era în trimestrul 1 al anului 2024. Impactul asupra ratelor românilor care au credite cu dobândă variabilă va fi nesemnificativ. Dacă în ultimul an am asistat la o plafonare a indicelui, acesta începe să descrească în următoarele […]
De fiecare data cand imi intra un client la o sedinta de consultanta financiara, primul lucru pe care il intreb este: Care este motivul pentru care vrei sa faci investitii? Raspunsul, aproape in unanimitate, este: Sa inmultesc banii! Bineinteles ca apoi sapam mai adanc si ne dam seama ca banii, in sine, nu reprezinta niciodata […]
Warren Buffett a zis la un moment dat. Prima regula din investitii este sa nu pierzi bani. A doua regula din investitii este sa nu uiti prima regula. De ce pune Buffett atata pret pe a nu pierde bani? Si de ce e atat de daunator daca lucrurile incep s-o ia la vale? Hai sa […]
Ai aflat ca inflatia is a thing si te-ai gandit sa incepi sa investesti, sa iti protejezi banii. Daca mai ai si un obiectiv de viitor: devine cu atat mai clar ca vrei sa investesti. Incepi sa studiezi putin fenomenul si dai de bursa. Si auzi acolo de “actiuni” si vezi ca au un pret. […]
Conform unui studiu realizat de catre Unlock Market Research la initiativa BCR, banii sunt de departe principalul motiv de cearta in cuplu. De asemenea, 60% dintre respondenti sustin ca discutiile despre bani pot fi delicate, dar necesare. Studiul a fost realizat pe un esantion de 600 de persoane, 86% dintre ele fiind casatorite, 14% locuiesc […]
Piața creditelor nebancare acordate populației a avut o creștere semnificativă în ultimii ani. Această creștere a fost alimentată în primul rând de accesibilitatea acestor produse datorită dezvoltării tehnologice. Astfel, în acest studiu ne-am propus să analizăm care sunt motivele care au dus la creșterea volumului de credite nebancare accesate, care sunt principalele aspecte pe care […]
Vă informăm că acest site culege date cu caracter personal și utilizează cookies. Pentru informarea completă, vă recomandăm să citiți Politica de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal Politica GDPR Mr. Finance precum și Politica de utilizare a cookies-urilor. Vezi mai mult detalii