Factorul numarul 1 ca sa atingi independenta financiara

In zilele noastre, e destul de comun ca oamenii sa se gandeasca la o independenta financiara timpurie.

Si pe buna dreptate. Poate nu vor sa munceasca o viata in corporatie sau pentru altcineva.

Poate nu vor sa slujeasca in business-ul lor la infinit.

Si cel mai probabil nu vor sa depinda doar de pensia de la stat.

Cum atat mai mult cu cat prognozele APAPR (stii tu, aia care exact cu pensille se ocupa) sunt sumbre pentru urmatoarele 2 decenii: cu decreteii care ies la pensie, cu rata natalitatii care scade, cu deficitul bugetar care se adanceste etc.

Revenind. Independenta financiara, libertate financiara, siguranta financiara. O vei gasi sub tot felul de denumiri.

Ce inseamna, cum se calculeaza si care e factorul principal care va determina daca ajungi sau nu acolo.

Hai sa vedem!

Definitia

De departe cea mai buna ilustratie pe care am gasit-o care arata diferenta dintre independenta financiara, libertate financiara si siguranta financiara este urmatoarea:

Adica:

1. Siguranta financiara - venitul pasiv iti acopera cheltuielile de supravietuire
2. Independenta financiara - venitul pasiv iti acopera stilul de viata actual
3. Libertate financiara - venitul pasiv iti acopera stilul de viata ideal

Formula

Cea mai simpla formula pentru a te putea “declara independent financiar” este

• sa-ti calculezi cheltuielile anuale
• sa le inmultesti cu 25
• iar aceea e valoarea la care trebuie sa ajungi in portofoliul de investitii

De exemplu, daca tu ai cheltuieli anuale de 24.000 EUR (adica 2000 EUR/luna), ti-ar trebui un portofoliu de 25 x 24.000 = 600.000 EUR pentru a atinge independenta financiara.

De unde acest numar magic 25?

In 1994, un tip pe nume William Bengen a nascocit aceasta teorie a retragerii anuale din portofoliu a 4% astfel incat acesta sa reziste in orice conditii economice.

Bengen s-a folosit de 50 ani de date din perioada 1926-1976 pentru a demonstra ca, in orice scenariu, retragand 4% anual din portofoliu a condus la dainuirea acestuia macar 33 ani.

Pentru math geeks, inversul a 4% (adica daca vrei sa retragi 4% din ceva si acel ceva sa reziste) este sa ai de 25x cat vrei sa retragi, de acolo a aparut acest 25.

Factorul numarul 1 pentru independenta financiara

Hai sa stabilim cateva notiuni prima data.

Exista 2 lucruri esentiale cand vine vorba de a ne investi banii. Intr-un apartament, intr-un teren, intr-un fond de investitii, intr-o companie publica listata la bursa, in start-up-ul prietenului nostru cel mai bun, nu conteaza, aceste 2 lucruri sunt mereu acolo:

1. Randamentul pe care-l obtinem - mereu ne investim banii pentru ca urmarim un randament, un plus pe banii nostri; altfel, i-am tine la saltea/ciorap, metoda standard romaneasca
2. Riscul pe care ni-l asumam - cuvantul “investitie” are asociat, automat, un risc. Nu exista investitie fara risc. A, ca riscul poate fi relativ mic ca, de exemplu, atunci cand cumparam un apartament sa-l inchiriem? Sigur, cum la fel de bine poate fi foarte mare atunci cand incercam sa ne dublam banii peste noapte in crypto

Multa lume la inceput de drum se concentreaza pe cat randament le aduc investitiile pentru a deveni independenti financiar. Asta e credinta populara, ca pentru independenta financiara cat mai rapida trebuie sa obtinem randamente cat mai mari din investitiile noastre.

Ce omite multe lume e ca randamentul este, de cele mai multe ori, direct proportional cu riscul. Iar daca riscul asumat este prea mare, neinteles si se mai si manifesta, atunci exista sanse foarte mari sa dispara actiunea: adica sa nu mai faci nimic.

Iar asta e ce dauneaza cel mai mult in investitii: lipsa consecventei.

Nu te astepti sa ti se dubleze salariul de la an la an. Stii ca ai de muncit mult, ca trebuie sa aduci mai multa valoare, ca trebuie sa inveti sa te vinzi, ca trebuie sa te dezvolti mult si sa dobandesti multe abilitati ca asta sa se intample. Iar toate astea necesita timp.

De ce te-ai astepta ca banii sa se dubleze peste noapte cu 0 munca, atunci? Aia e specula, nu investitie. Mai bine bagi banii la pacanele.

Adevarul este ca factorul numarul 1 cand vine vorba de independenta financiara este… nu randamentul.

Nu investiția aia secreta de care nu-ti spune nimeni.

Nu câte zeci de x-uri faci pe banii tai in crypto.

Ci...

tine-te bine ca asta e un adevăr nepopular

... rata ta de economisire.

Cati bani pui deoparte.

Stiu ca e ceva ce nu ne place sa auzim. Si e contraintuitiv, ca ar trebui sa ne bucure. Pentru ca rata de economisire tine de noi. Randamentele? Pe alea nu le putem controla, vor depinde de conditiile de piata.

Cele 5 ingrediente pentru independenta financiara

Din experienta mea lucrand cu clientii deja de 4 ani in domeniu - unii dintre ei venind independenti financiari la mine, eu inca nu sunt - exista 5 ingrediente pentru independenta financiara:

1. O bugetare potrivita tie in care neaparat sa incluzi economisire

Sa zicem ca vrei sa slabesti. Daca te duci la nutritionista si iti “prescrie” o dieta super complexa, iti care trebuie sa-ti calculezi

• Caloriile
• Proteinele
• Carbohidratii
• Grasimile
• Fibrele

, sa ai 5 mese pe zi si “sa eviti aceste 20 alimente de pe lista”, e posibil ca acea dieta sa fie, pe hartie, cea mai buna pentru tine.

Pe hartie. Ca in realitate, daca nu te tii de ea, daca iei acea hartie, o bagi intr-un sertar si uiti de ea, va fi exact 0.

In schimb, daca nutritionista iti spune:

“Mai, fii atent. Asigura-te ca la 3 mese sa ai ½ din farfurie legume de cat mai multe culori cu niste ulei de masline, ¼ o sursa de proteina din aceste 30 variante sa nu te plictisesti si ¼ o sursa de carbohidrati din aceste 30 variante sa nu te plictisesti. In weekend poti merge si la KFC ca nu-i o problema.”

Crezi ca ai sanse mai mari sa te tii de ea? Sa-ti produca cele mai bune rezultate in timp?

Asa si la bugetare. Cu cat mai simpla, cu atat mai sustenabila pe termen lung.

Deci un punct bun de pornire e clasica 50-30-20:

1. 50% din bani pentru nevoi
2. 30% pentru dorinte
3. 20% pentru viitor

Pe masura ce vei incepe sa castigi mai mult sau daca esti acolo deja, nevoile nu vor mai fi 50% din buget.

Ce tindem sa facem in acel punct? Luam banii extra si-i bagam in dorinte.

Ceea ce e ok o perioada, e o faza prin care trecem cu totii. Peste care ar trebui sa trecem daca, intr-adevar, ne dorim o independenta financiara in timp rezonabil. Si nu doar declarativ, ci si prin fapte 🙂

2. Parte din economii in investitii: business + active

Acei “20% pentru viitor” de mai sus au 3 directii:

1. Dorinte/nevoi viitoare mai mari - adica bugete pentru anumite lucruri si fond de siguranta + fond de urgenta
2. Capital de business - in functie de cat de fasneti suntem, daca avem aspiratii antreprenoriale
3. Investitii - sa acumulam active care sa ne produca in continuare alti bani

3. Cele mai bune active, istoric vorbind, au fost actiunile dpdv al randamentului

Si nici macar nu poti sa zici ca a fost o competitie stransa. Actiunile efectiv au surclasat de-a lungul vremii celelalte clase de active, pe parcursul ultimul 220 ani.

Graficul ne arata evolutia reala, adica dupa inflatie, a celor mai populare clase de active:

1. Actiuni la companii publice
2. Obligatiuni - cum sunt titlurile de stat de la noi
3. Bills - sunt tot obligatiuni americane, dar pe termen scurt de la 4 saptamani pana la 1 an (cum ar fi depozitele la noi, care sunt la banci)
4. Aur

Totul in contrast cu dolarul care vedem ca a fost erodat din cauza inflatiei.

Deci daca aveai $1 la 1802 si-l tineai la saltea, azi valora $0.043, adica 20 bani. Nu poti sa mai cumperi absolut nimic cu 20 bani in zilele noastre. De $1 la 1800 cumparai o pereche de cizme.

Si poate stii si tu povestile de la parintii tai (sau poate chiar le-ai trait) in care ei stransesera in anii ‘90 niste bani de o masina, un apartament si in cativa ani iti mai luai maximum in televizor de ei.

In schimb, daca acel $1 il investeai in actiuni, astazi aveai peste $2 milioane. La banii de astazi 🙂

Sigur, nu traim 220 ani, dar 15-25 ani tot avem orizont de investitie lejer.

4. Randamentul poate sa te accelereze cativa ani, dar rata de economisire primeaza

Warren Buffett n-a avut nici el 220 de investitii, dar are aproape 80 de cand investeste. Si asta l-a facut printre cei mai bogati oameni din lume.

Tu poate nu ai ca el 80 de ani, 220 clar nu ai, dar, cum spuneam, 15-25 sigur ai. Ai face bine sa faci sa ai 🙂

Ca, realist vorbind, ai 3 optiuni cu banii tai:

1. Sa-i cheltuiesti pe toti si nu-ti mai bati capul ca va fi inflatie, ca se vor devaloriza, ce sa faci cu surplusul… Dar iti asumi ca esti intr-o cursa continua contra cronometru, iar cand incetezi sa-ti dai timpul pe banii, banii nu vor mai veni si nu vei avea nimic pe care sa te sprijini
2. Sa nu-i cheltuiesti pe toti si doar sa strangi diferenta, fara sa faci nimic cu ei. Aici nu-ti asumi un risc, ci o certitudine ca banii aceia isi vor pierde din valoare prin inflatie
3. Sa nu-i cheltuiesti pe toti si sa faci ceva intelept cu diferenta, precum ce ziceam mai sus: business si/sau active. Aici, intr-adevar, iti asumi un risc ca nu va merge (pana si la un apartament dat in chirie sunt o gramada de riscuri: cutremur, razboi, chirias care-ti vandalizeaza, lipsa chirias, risc de dobanda daca-l iei prin credit etc.). Dar exista si posibilitatea ca va merge, deci n-ai o certitudine ca pierzi bani ca in scenariul 2 cu banii la saltea. Iar daca faci lucrurile cu cap si ai orizont lung, ai sanse mari chiar sa castigi bani

Si-atunci, pentru ca astea-ti sunt optiunile, oamenii smart o aleg pe a 3-a.

Doar ca, spuneam, nu randamentele si cat de iscusit esti ca investitor iti vor schimba viata si te vor duce la independenta financiara, ci cati bani reusesti sa pui deoparte.

Adica disciplina de care vei da dovada.

Daca economisesti 10% din veniturile tale, investesti acei bani si obtii un randament de 8%, te vei putea retrage in 33.3 ani. Un randament de 8%, in timp, e considerat oarecum standard. Daca obtii un randament de 12%, ceea ce e fantastic, te vei putea retrage in 26 ani.

Sigur, 7 ani din viata nu e de ici de colo, dar nici nu e ceva incredibil, nu ne-am retras in jumatate din perioada. Iar diferenta dintre 12% si 8% s-ar putea sa necesite niste riscuri si volatilitate pe care nu le poti duce in timp.

In schimb, uite ce se intampla daca economisim si investim, in loc de 10% din veniturile noastre, 30%.

Acum randamentul devine si mai neimportant. Si chiar ne putem retrage in aproape jumatate din perioada.

Daca mai facem lucrurile si bine si obtinem un randament mai mare (sau daca apelam la ajutor specializat, vezi mai jos cum poti s-o faci) in 15 ani sa ne retragem nu suna chiar atat de rau 🙂

Astfel incat sa fim incat in floareai varstei sa ne si putem bucura de aceasta indepedenta financiara.

Sa calatorim, sa petrecem timp de calitate cu familia, sa ne ocupam de hobby-uri, sa ne dezvoltam. Sa facem ce vrem noi.

5. Iar pentru ca rata de economisire e cea mai importanta, o maresti…

… prin 2 modalitati. Una-ti place, alta ba.

1. Scazandu-ti cheltuielile
2. Marindu-ti veniturile

Stii tu care-i care 🙂

And that’s it!

Nu e rocket science, nu e ceva ireal, fantasmagoric, de neatins. Nici macar ceva de speriat nu e.

Tot ce trebuie sa faci e sa arati putina disciplina si sa gasesti un echilibru.

Da, probabil cei mai multi bani vor fi pentru varianta ta din prezent, dar atata timp cat nu ignori complet varianta ta din viitor, sigur vei ajunge unde iti propui: la independenta financiara.

Consultantii MrFinance Razvan Delibasa si Soltinschi Ion iti stau la dispozitie daca vrei sa ai o discutie 1-la-1 complet gratuita despre asta.