Echipa Mr. Finance se străduie să vă ajute să luați decizii financiare mai inteligente. Deși aderăm la o politică strictă de integritate editorială, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri. Iată o explicație pentru modul în care ne facem bani.
Frauda financiara se produce atunci cand o persoana rau voitoare obtine profit de pe urma alteia prin practici de inselatorie, ilegale. Odata cu dezvoltarea tehnologiei si a diversificarii sistemelor informatice, infractorii au gasit noi tehnici, dintre cele mai ingenioase, de fraudare a conturilor. Fraudarea cardului a devenit una dintre cele mai populare metode in contextul utilizarii acestui instrument la scara larga.
Cel de-al cincilea raport al Bancii Centrale Europene publicat in septembrie 2018 analizeaza situatia de fraudare a cardurilor intre 2012 si 2016.
Potrivit datelor BCE, valoarea totala a tranzactiilor frauduloase din zona SEPA in 2016 s-a ridicat la 1.8 miliarde de euro, in scadere, totusi, fata de 2015. 73% din valoarea tranzactiilor frauduloase au fost efectuate fara card (card-not-present – CNP), precum platile pe internet sau telefon, 19% dintre tranzactii la terminalele POS, iar 8% dintre acestea la ATM-uri. De altfel, se constata o crestere a fraudelor efectuate in absenta cardului fizic, fata de cele cu card.
Sursa: Raport Banca Centrală Europeană, Septembrie 2018
Una dintre metodele utilizate de infractori (desi mai rar comparativ cu ultimii ani) este clonarea cardurilor si copierea codurilor PIN.
Skimmer-ul este unul dintre cele mai folosite dispozitive pentru furtul de informatii. Skimmer-ul este instalat in bancomat si permite citirea neautorizata a datelor de pe cardurile cu banda magnetica. Atunci cand un utilizator introduce cardul in bancomat pentru o operatiune, dispozitivul copiaza datele si le stocheaza. Ulterior, informatiile sunt descarcate de infractori pe calculator. Acestia folosesc datele obtinute ca sa falsifice cardurile bancare pentru plati sau retrageri de numerar.
O tehnica utilizata pentru falsificarea cardurilor contactless este electronic pit-pocketing. Infractorii apeleaza la dispozitive sau aplicatii mobile care utilizeaza tehnologia wireless RFID (radio frequency identification). Cu ajutorul acestor dispozitive obtin datele informatice prin simpla apropiere de cardul posesorului.
Tranzactiile frauduloase efectuate fara card (in cea mai mare parte fraude online) au devenit cele mai frecvente tipuri de frauda ca urmare a cresterii serviciilor de banking digital. Cardurile de credit sunt afectate in mare parte.
Furtul de identitate are loc atunci cand infractorul obtine datele unei persoane (nume, data nasterii, adresa de e-mail), precum si informatiile bancare. Infractorul foloseste ilegal aceste date de identificare (ori creeaza un cont fals) pentru achizitii neautorizate cu cardul clientului.
Phishing - una dintre cele mai vechi tehnici de inselatorie pe internet utilizata, de fapt, pentru furtul de identitate. Phishing-ul presupune trimiterea unor e-mailuri sau notificari care incearca sa ii determine pe utilizatori sa furnizeze date personale, parole, informatii bancare. Mesajele false sunt trimise in numele bancilor sau a unor institutii oficiale. Preluarea informatiilor se poate face si prin site-uri false de cumparaturi, care promit reduceri mari sau concursuri.
Potrivit observatiilor consortiului international Anti-Phishing Working Group, o tinta a atacurilor de phishing au fost in ultimii ani retelele sociale, intrucat au un numar de utilizatori in crestere si un volum mare de date. Informatiile despre utilizatori sunt obtinute prin URL-uri false incorporate in postari si comentarii.
Aceste noi atacuri demonstreaza ca infractorii s-au adaptat platformelor moderne si tehnologiilor.
Sunt cativa pasi pe care trebuie sa ii faci imediat in cazul in care descoperi ca esti victima unei fraude cu cardul. Daca observi pe extrasul de cont o plata pe care nu o recunosti, este important sa actionezi cat mai repede.
Timpul de solutionare este diferit pentru fiecare banca, dar si pentru fiecare caz in parte (in functie de complexitate, numarul tranzactiilor care au fost efectuate, daca analiza este interna sau nu). De regula, bancile transmit o perioada de solutionare de 30-45 zile, dar se se intampla adesea ca aceasta perioada sa se prelungeasca.
Bancile au obligatia sa despagubeasca integral clientul, daca se dovedeste ca acesta a respectat conditiile generale de utilizare a cardului. Conform regulamentului BNR, bancile raspund pentru pierderile suferite de posesorul cardului in urmatoarele situatii:
Potrivit aceluiasi regulament, detinatorul de card poate suporta o pierdere de cel mult 150 euro sau echivalentul in lei. Daca se dovedeste ca a actionat cu neglijenta, clientul este raspunzator pentru operatiunile executate.
Sunt cateva metode prin care te poti proteja de fraudele cu cardul bancar. Este important sa constientizezi potentialul pericol al furtului de informatii bancare si al fraudelor ca sa nu fi prejudiciat. In cazurile de neglijenta, banii sunt foarte greu sau chiar imposibil de recuperat.
Am realizat pentru tine o lista de 12 puncte cu cele mai importante masuri de preventie pe care trebuie sa ti le iei.
1.Atunci cand faci cumparaturi online, achizitioneaza produse doar de pe site-uri securizate. Un site securizat foloseste certificat SSL si poate fi recunoscut prin link-ul de tip HTTPS://, in loc de de HTTP:// si prin pictograma cu lacatul verde.
2. In stransa legatura cu punctul anterior, cauta informatii despre comerciant inainte sa efectuezi o tranzactie online. Asigura-te ca este o sursa de incredere si ca alte persoane au facut achizitii in siguranta de pe acel site.
3. Nu divulga nimanui parola cardului sau codul de securitate. Acestea sunt confidentiale si transmiterea lor catre terte persoane este catalogata drept neglijenta. De asemenea, incearca sa memorezi codurile PIN. Nu pastra parolele scrise, in portofel sau geanta.
4. Ai grija la asa numitii shoulder surfers, infractori care urmaresc sa obtina PIN-ul sau alte date personale prin tehnica observatiei directe.
5. Nu inmana cardurile altor persoane si nu le tine la vedere.
6. Verifica-ti regulat tranzactiile. Cu cat mai repede identifici o potentiala tranzactie frauduloasa, cu atat mai mari vor fi sansele sa eviti toata agitatia cu recuperarea banilor.
7. Asigura-te ca banca pe care ai ales-o iti ofera un pachet de servicii pentru protectia banilor tai: alertele prin SMS, Internet si Mobile Banking, card inrolat in 3D Secure etc.
8. Utilizeaza doar ATM-urile bancilor autorizate. Daca observi un indiciu ca ATM-ul a fost modificat (tastatura aditionala, fire scoase, fanta modificata sau slabita), nu il utiliza si raporteaza problema.
9. Acorda atentie informatiilor pe care le oferi despre tine pe social media. Alege, de asemenea, parole complexe, solide, pentru serviciile pe care le folosesti.
10. Ai grija la mesajele de phishing si notificarile false. Subiectul celor mai multe mesaje de acest gen este legat de cont blocat, o presupusa activitate suspicioasa pe contul clientului, update-uri de plata sau de cont urgente. Fii precaut atunci cand primesti astfel de mesaje care iti solicita date confidentiale si raporteaza continutul suspect.
11. Actualizeaza aplicatiile instalate, inclusiv browser-ul de internet, astfel incat sa beneficiezi de ultimele update-uri de securitate ale furnizorului
12. Activeaza autentificarea in 2 pasi pentru serviciile care ofera aceasta optiune. Pe langa autentificarea cu numele de utilizator si parola, vei introduce un cod unic primit prin SMS.
Potrivit Bitdefender, din 2019 vom asista la atacuri informatice mai agresive. Amenintarile de tip ransomware vor fi mai greu de depistat, iar multe atacuri vor viza dispozitivele smart. Se preconizeaza ca atacatorii vor construi noi forme de malware care sa infecteze sistemele de operare existente, pentru castig financiar ilegal. In acest context, cunoasterea si aplicarea masurilor de preventie nu este numai o necesitate, ci un comportament obligatoriu pentru orice consumator.
Ordonanța de urgență este o măsură luată de Guvernul României pentru susținerea mediului de afaceri în situația crizei provocate de Covid-19.
Astfel că, statul român a luat și măsuri economice și fiscal-bugetare, pe lângă măsurile de igienizare și izolare la domiciliu.
Noul program “O familie, o casa” a fost aprobat in data de 10 martie 2020, de catre Camera Deputatilor si promulgata in data de 2 aprilie 2020 de catre presedintele Romaniei. Vezi care sunt modificarile. Citeste cu atentie!
Ce sume pot imprumuta consumatorii? Care este gradul maxim de indatorare? Noile regulamente BNR si multe alte detalii importante pe care trebuie sa le cunosti.
Educatia financiara joaca, am indrazni sa spunem, rolul cel mai important intr-o societate cladita pe educare si informare corecta, pentru bunastarea acesteia. Atunci cand iei o decizie inteleapta la nivel individual, participi, de fapt, la echilibrul financiar in societatea din care faci parte. Articolul contine si doua recomandari de carti, pe care sa le folosesti ca unelte de succes in organizarea finantelor tale.
DAE este un acronim pentru termenul de dobanda anuala efectiva ce exprima costul total al unui credit, incluzand atat dobanda, cat si comisioanele aferente creditului. Ai exemplul DAE pentru banca si DAE pentru IFN, pentru ca sa intelegi ce inseamna si cum iti influenteaza creditul.
Gestionarea responsabila a banilor tai si ai familiei tale.
Toti suntem responsabili de gestionarea propriilor finante. Este domeniul in care nu se aplica regula “cu putin noroc”, ci “cu foarte multa ratiune si planificare”.
Ca prima regula de succes: nu cheltui mai mult decat produci!
Vă informăm că acest site culege date cu caracter personal și utilizează cookies. Pentru informarea completă, vă recomandăm să citiți Politica de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal Politica GDPR Mr. Finance precum și Politica de utilizare a cookies-urilor. Vezi mai mult detalii