Cu zeci sau chiar sute de brokeri Forex disponibili pe piata, alegerea celui potrivit poate fi o provocare. Ca sa usuram acest proces, am realizat, cu ajutorul XTB Romania, o lista cu cele mai importante criterii pe care sa le utilizezi cand alegi un broker Forex.
Stiai ca?
⦁ Salariul minim in statele europene variaza intre 300 si 2.150 de euro.
⦁ Luxemburg are cel mai ridicat salariu minim: 2.142 de euro pe luna. Nu numai ca este cel mai mare salariu minim din UE, ci este si din lume. Totusi, aici, costul vietii este cu pana la 50% mai scump decat in alte tari europene.
⦁ Olanda sta si ea foarte bine la acest capitol, salariul minim prevazut fiind de aproape 1.700 de euro. El este ajustat de catre guvern de 2 ori pe an, la 1 ianuarie si 1 iulie.
⦁ Pe locul trei al celor mai mari salarii minime in Europa regasim o tara mai putin cautata de catre romani, cand vine vorba de munca peste hotare: Irlanda. Venitul minim prevazut prin lege este de 1.656 de euro.
⦁ 6 din cele 28 de state membre ale UE nu au salariu minim. Acestea sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia.
⦁ Motivul salariului minim reglementat este de a garanta un venit minim pentru clasele inferioare, iar in aceste tari salariul mediu este intre cele mai mari din Europa. De pilda, danezii primesc, in medie, aproape 3.000 de euro, o suma similara cu cea primita de suedezi.
Din pacate, vestile nu sunt la fel de imbucuratoare pentru noi.
Cele mai scazute salarii se regasesc in Europa de Est, iar Romania se afla la coada listei din Uniunea Europeana, pe locul 27 din 28 (daca includem si Marea Britanie – iesita din UE la inceputul anului), cu 466 de euro (salariul minim pe luna iunie).
Doar vecinii bulgari stau mai prost decat noi la capitolul venituri minime garantate, cu aproximativ 312 euro, in timp ce Ungaria a reglementat salariul minim la 487 de euro.
Avand aceste date, nu e de mirare ca mirajul salariilor mari din afara granitelor Romaniei a trimis peste hotare milioane de conationali, iar multi dintre ei au decis sa se stabileasca acolo. In prezent, nu doar potentialele venituri mari ii atrag pe romani in alte tari, ci si dorinta de a trai in state ce ofera si garanteaza mai mult cetatenilor lor, de la sisteme de educatie si sanatate, pana la asigurari si birocratie.
![]()
Luminita de la capatul portofelului
Cu toate astea, exista si o parte plina a paharului, aceea ca, daca te uiti la salariul mediu net in Romania, vei vedea ca a ajuns la 3.372 lei in luna iulie a acestui an, in crestere cu 8,1% comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, conform datelor de la Institutul National de Statistica (INS). Si mai mare cu 2,2% fata de luna iunie.
De asemenea, trebuie sa stii ca salariul mediu net este acum de 4 ori mai mare decat era in urma cu 15 ani, cand se taiau patru zerouri si se trecea la leul nou.
In plus, daca te vei uita la evolutia salariului mediu net in Romania vs. Europa, in ultimii 10 ani, vei observa ca tara noastra a avut de departe cea mai mare crestere: aproape 100% fata de media europeana (care a inregistrat o crestere de aproximativ 16%).
Desigur, asta nu exclude faptul ca, in prezent, romanii castiga de 3,3 ori mai putin fata de media europeana si de 5,6 ori mai putin decat Luxemburg, cea mai instarita dintre toate.
![]()
Veniturile totale medii ale romanilor
Tot INS ne spune ca, in trimestrul al doilea al anului, veniturile totale inregistrate de populatie, medii lunare, au fost de 5.077 lei pe gospodarie si 1.973 lei pe persoana. Cei mai multi bani (66,8%) au venit din salarii.
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din:
- Prestatii sociale (19,0%)
- Veniturile din agricultura (1,9%)
- Veniturile din activitati independente (1,8%)
- Cele din proprietate si vanzarea de active din patrimoniul gospodariei (1,1%)
- Veniturile in natura (7,6%)
Situatia nu difera foarte mult de anii precedenti, 2018 si 2019: veniturile totale ale populatiei, medii lunare, au fost cu 300 de lei mai mari in acest an.
Mai putin de 3% din totalul angajatilor din economie castiga peste 6.000 de lei net pe luna.
In luna martie, mai putin de 3% dintre cei aproape 5 milioane de angajati din Romania castigau peste 6.000 de lei net pe luna, conform datelor de la Institutul National de Statistica.
Aproape 148.000 de angajati din cinci industrii au salariile cuprinse intre 6.200 de lei si 8.200 de lei.
![]()
IT-istii, cei mai bogati
Angajatii care au salarii mai mari de 6.000 de lei pe luna lucreaza in industria IT, in asigurari, fabricarea produselor din tutun, activitati de editare si in fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului.
![]()
Pe ce si-au cheltuit romanii veniturile
Mai bine de jumatate din veniturile romanilor (58,6 %) s-au dus pe consumul de bunuri alimentare si nealimentare.
Pe taxe si impozite, romanii si-au dat 34% din venituri.
In mod deloc surprinzator, tinand cont de criza sanitara provocata de pandemia de COVID-19, cheltuielile pentru investitii (destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte si cumpararea de terenuri, cumpararea de actiuni etc.) detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei: doar 0,7%. alte cheltuieli: peste 6.5%.
![]()
Situatia sub influenta pandemiei
- Despre efectul pandemiei asupra economiei romanesti, Comisia Europeana scrie ca masurile stricte de lockdown au afectat negativ cheltuielile consumatorilor.
- In plus, perturbarile din lanturile de aprovizionare internationale au incetinit productia si exporturile.
- S-au redus si importurile, dar mai slab, iar in aceste conditii balanta comerciala a continuat sa se deterioreze.
Criza va lasa cicatrici adanci.
Noile proiectii arata si ca economia UE merge in mai multe viteze, anul 2020 aducand recesiuni moderate, de sub 4%, in state precum Lituania, Irlanda, Suedia, Polonia si Danemarca, si deosebit de dure in Spania, Italia, Croatia, Franta, Portugalia si Grecia.
In est, impactul pandemiei asupra economiei va fi cel mai slab in Polonia si cel mai dur in Croatia, o tara turistica.
In cazul Romaniei, al carei PIB este estimat sa se contracte cu 5,2% anul acesta si sa urce cu 3,3% in 2021 si cu 3,8% in 2022, CE a remarcat ca scaderea din 2020 va fi mai putin severa, insa incertitudinile raman foarte ridicate avand in vedere evolutia recenta a pandemiei, iar „economia nu este asteptata sa revina la nivelurile de dinainte de criza inainte de sfarsitul anului 2022“, anunta specialistii.
In vara, CE estima pentru Romania o scadere economica de minus 6% anul acesta si o crestere de 4% in 2021.
![]()
O revenire lunga, neuniforma si nesigura
Si FMI este foarte ingrijorat de pagubele cauzate de COVID-19.
Economistul-sef al Fondului, Gita Gopinath, scrie pe blogul personal ca economia globala va trebui sa faca fata „unei reveniri lungi, neuniforme si nesigure“. Totodata, economista avertizeaza ca pietele fortei de munca devin „mai polarizate“, din cauza ca muncitorii mai saraci, femei si tinerii au fost loviti cel mai tare de criza economica, care este departe de a se fi terminat, subliniaza Gopinath.
Cea mai grava recesiune din ultimul secol.
Pandemia va costa numeroase vieti omenesti si, in acelasi timp, o pierdere economica de 12 miliarde de dolari. De aceea vor creste masiv si datoriile. Nicio tara nu va scapa de asta, avertizeaza FMI.
Aceasta este „cea mai grava recesiune“ de la criza economica mondiala de acum aproximativ 90 de ani, a mai afirmat economista sefa, Gota Gopinath.
O evolutie pozitiva va avea loc doar cu conditia ca un al treilea val al pandemiei, cu noi lockdown-uri, sa nu intervina, anuland orice crestere economica, mai spune ea.
Prognoza FMiIse bazeaza pe factori de sanatate publica si economice care sunt in mod inerent dificil de prognozat. O prima sursa de incertitudine este legata de directia pandemiei si a raspunsului in materie de sanatate publica, precum si a intreruperilor provocate activitatii economice interne, in special sectoarelor cu un contact fizic intens. O alta sursa de incertitudine are legatura cu amploarea efectelor globale provocate de cererea slaba, turismul redus si remitentele scazute, sustine FMI.
![]()
Concluzie
Lupta cu aceasta pandemie nu se va sfarsi in acest an si probabil nici in 2021, in ciuda aparitiilor vaccinurilor (sigure si eficiente) ca arme decisive.
Este nevoie de solidaritate, atat in economie, cat si in respectarea regulilor sanitare. Este nevoie de responsabilitate individuala si colectiva pentru a ne bucura din nou de viata, cu tot ceea ce are ea mai bun de oferit: educatie (inclusiv financiara), cultura si viata sociala.
Sursele folosite in scrierea acestui articol:
- INS
- Eurostat - date despre salariul minim in Romania si in UE.
- Dl. CarutaCuBani - date despre cresterea salariului mediu net lunar in Romania vs Europa in ultimii 10 ani.
- Digi24 - prognoza FMI
- Ziarul Financiar - date despre categoriile cel mai bine platite.