Echipa Mr. Finance se străduie să vă ajute să luați decizii financiare mai inteligente. Deși aderăm la o politică strictă de integritate editorială, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri. Iată o explicație pentru modul în care ne facem bani.
Indicele IRCC aplicat pentru trimestrul 2 al anului 2023 a ajuns la 5.98% față de 5.71%, cât era în trimestrul 1. Cum vor fi afectați românii care au dobânda variabilă? Care sunt previziunile privind evoluția IRCC în trimestrele următoare? Vezi mai jos calculele și previziunile făcute de echipa Mr.Finance.
Conform datelor BNR, furnizate la solicitarea Economica.net, peste 450.000 de români au credite cu dobândă legată de IRCC.
IRCC este indicele după care se calculează dobânda pentru creditele acordate în lei. Acesta se aplică pentru creditele acordate după luna mai 2019. Deși la început de an acest indice era de 5,71%, în prezent a crescut până la 5,98%. Acest lucru a generat și o creștere a ratelor pentru persoanele care au credite cu dobânda variabilă. Deși nu pare o creștere foarte mare, sa ne amintim ca la inceputul anului 2022, IRCC avea valoare de 1,17%. Practic, într-un an și 3 luni, IRCC a crescut de peste 5 ori.
Exemplu de calcul
Să luăm ca și exemplu un credit ipotecar în valoare de 350.000 lei, echivalentul la 70.000 de euro, cu o marjă fixă a băncii de 2,5%+IRCC. La începutul anului 2022 dobânda era în jur de 3,67%, când IRCC-ul era 1,17%.
În acest caz, rata lunară pentru acest credit era în jur de 1600 de lei. În trimestrul 2, odată cu creșterea indicelui la 1,86%, a crescut și rata la 1740 de lei. Trimestrul 3 a venit din nou cu o creștere a indicelui la 2,65% și odată cu asta a crescut și rata în cazul acestui credit la aproape 1910 lei. Începând din octombrie și pentru tot trimestrul 4, IRCC a avut o valoare de 4,06%, astfel și rata a ajuns să fie 2220 de lei.
Un alt șoc a venit la inceputul anului 2023, cand IRCC a avut, din nou, o creștere pana la 5,71%. Astfel, rata a ajuns sa fie de 2620 RON. Începand cu aprilie 2023 si pana pana la 30 iunie, IRCC va avea o valoare de 5,98%. În acest caz, rata la un astfel de împrumut va crește pana la 2690 lei.
Putem să observăm o creștere cu aproape 68% în doar un an si 3 luni
În acest exemplu nu au fost luate în calcul și alte comisioane care pot fi aplicate de către bănci (comision analiză dosar, comision administrare cont etc). Acestea pot varia semnificativ de la o bancă la alta.
Având în vedere evoluția atât a IRCC-ului, dar și a ROBOR-ului, apare întrebarea: de ce aceste dobânzi cresc?
Sunt mai multe cauze care pot duce la creșterea dobânzilor pe piața: politica fiscală, politica monetară, inflația, creșterea dobânzii de referință de către BNR etc. Ultimele 2 motive sunt și cele mai importante și cu un impact major în contextul actual. Rata inflației declarată la nivel oficial este în jur de 16%. Cel mai eficient instrument de a lupta împotriva inflației mari este creșterea dobânzii de referință de către BNR. Astfel, crește dobânda la credite, dar și la depozitele bancare. În felul acesta creditele devin mai puțin accesibile, dar devine mai avantajos să economisești. Consumul scade, economia „se răcește” și odată cu asta, în mod normal, ar trebui să se calmeze și inflația.
Ultima creștere a dobânzii de referință a avut loc în ianuarie. Pe de altă parte, IRCC este foarte strâns legat de evoluția indicelui ROBOR. Din noiembrie pană în prezent, ROBOR-ul a avut un trend descendent, de la 8,21% la 6,84%. Prin urmare, mai mulți analiști estimează că și IRCC va începe să descrească începând cu luna iulie 2023.
Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că indicii după care se calculează dobânda la credite este strâns legată de dobânda de referință stabilită de BNR, aceasta din urmă fiind modificată în funcție de rata inflației.
Cu alte cuvinte, este încă devreme să ne bucurăm. BNR estimează în trimestrul 4 o inflație de o cifră. Dacă prognozele se adeveresc, este posibil sa se „ieftinească” și creditele.
„IRCC-ul este de fapt un ROBOR pe termen scurt cu o întârziere de 6 luni. Va fi probabil la vârf la următoarea scadență care începe pe 1 aprilie, …., asta nu înseamnă că vor coborî dobânzile rapid la 1% așa cum a fost acum 3 ani. E imposibil, nu că nu ne dorim.” spune purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu la Europa FM.
De la 1 iulie și până la 30 septembrie, valoarea IRCC va fi de 5,93%, arată calculele făcute pe baza datelor zilnice publicate de Banca Națională a României în intervalul ianuarie-martie.
Astfel, continuând cu exemplul de mai sus, pentru același împrumut de 350.000 RON, rata ar scădea de la 2690 la 2670 de lei. Evident, este o scădere nesemnificativă, dar ar putea sa fie un semnal bun că dobânzile vor urma un trend descendent.
Am văzut mai sus cum a evoluat indicele IRCC până acum, care a fost impactul asupra ratelor și care sunt previziunile pentru anul viitor. Dar ce pot să facă oamenii cu dobânzi variabile pentru a se proteja de aceste creșteri?
Creșterea dobânzilor este un fenomen normal în economie, din acest motiv trebuie să fim foarte calculați când vine vorba despre credite, mai ales pe termen lung cu dobândă variabilă și să ne asumăm faptul că vor exista și fluctuații. Recomandat ar fi ca în următoarea perioadă să ne situăm într-o zonă a prudenței, să fim foarte calculați și să încercăm să minimizăm aceste șocuri care pot să intervină.
Junior Centenar este un program guvernamental prin care statul incearca sa stimuleze parintii sa economiseasca pentru studiile sau pentru alte nevoi pe care le va avea copilul dupa 18 ani. Parintii pot economisi oricat si oricand in acest program, nu neaparat din primul an de viata al copilului. Programul ofera o dobanda anuala de 3%, […]
In zilele noastre, e destul de comun ca oamenii sa se gandeasca la o independenta financiara timpurie. Si pe buna dreptate. Poate nu vor sa munceasca o viata in corporatie sau pentru altcineva. Poate nu vor sa slujeasca in business-ul lor la infinit. Si cel mai probabil nu vor sa depinda doar de pensia de […]
În trimestrul III al anului 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4,97 milioane iar pensia medie a fost de 2007 lei. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 17 mii persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 2 mii persoane. […]
Conform BNR, IRCC aplicat pentru trimestrul 1 al anului 2024 va fi de 5.97%, față de 5.96%, cât era în trimestrul 4 al anului 2023. Impactul asupra ratelor românilor care au credite cu dobândă variabilă va fi nesemnificativ. De aproape un an asistăm la o plafonare a indicelui, acesta variind foarte puțin începând cu primul […]
Conform comunicatului de presă al Institutului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum în luna octombrie, comparativ cu luna septembrie, a fost de 100,57%. Rata inflației în perioada decembrie 2022 - octombrie 2023 a fost de 6,3% iar rata medie de modificare a prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 12%. Asta […]
Pilon 2 - pensia obligatorie administrata privat, a devenit optionala pentru IT-sti. Intrebarea de pe buzele tuturor celor care lucreaza in IT lunile acestea este urmatoarea: “Lucrez in IT. Ce fac in continuare, contribui sau nu la Pilonul 2?”Si am auzit toate variantele pana acum: “Mai bine contribui in continuare ca altfel banii sunt impozitati.” […]
Vă informăm că acest site culege date cu caracter personal și utilizează cookies. Pentru informarea completă, vă recomandăm să citiți Politica de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal Politica GDPR Mr. Finance precum și Politica de utilizare a cookies-urilor. Vezi mai mult detalii
[…] „Una dintre consecințele principale ale neparticipării la investiții este că banii sunt afectați… Inflația este creșterea generalizată și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor în timp. Dacă banii sunt lăsați într-un cont bancar fără a fi investiți, este posibil ca rata dobânzii să nu țină pasul cu inflația, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare pe termen lung. Apoi, neparticiparea la investiții poate însemna că oamenii vor fi nevoiți să își ajusteze obiectivele sau sa nu le îndeplinească niciodată. O altă consecință a neparticipării la investiții este dependența exclusivă de veniturile active. Veniturile active provin din munca, cum ar fi salariul lunar sau alte activități generatoare de venit. Dacă nu investești, vei fi limitat în ceea ce privește creșterea financiară, deoarece veniturile active pot fi instabile sau pot stagna în timp”, a adăugat Ion Soltinschi, consultant financiar al Mr.Finance. […]