România plătește cele mai mari dobânzi la credite

Românii plătesc dobânzi cu circa 3% mai mari la creditele ipotecare, și cu 5% mai mari la creditele de consum față de țările din zona euro. Conform datelor Eurostat, dobânda medie pentru accesarea unui credit pentru locuință în zona euro este 3,55%. În România, dobânda medie pentru același tip de împrumut este de 6,5%. Care sunt motivele pentru care dobânzile sunt mai mari în România?

Dobânzile la credite în România

Deși unele bănci au venit în piață cu oferte de credit ipotecar cu dobânzi fixe, începând de la 4,99%, media în piață rămâne a fi ridicată, în jur de 6,5%. Acest lucru este cauzat de faptul că indicii bancari după care se calculeză dobânda la credite - IRCC și ROBOR, rămân în continuare sus, la valori de circa 5,5%. Motivul pentru care costul împrumuturilor rămâne ridicat este pentru că și dobânda de referință a rămas la 6,5% încă din luna august a anului 2024. Dobânda de referință nu scade din cauza inflației, care rămâne în continuare ridicată, comparativ cu țările din zona euro. În noiembrie 2024, inflația în România a fost 5,11%, comparativ cu 2,3% în zona euro. 

Astfel, românii plătesc cu între 100 și 200 de euro mai mult față de țările din vest pentru aceeași sumă accesată printr-un credit ipotecar.

La creditele de consum situația este similară. În România dobânda medie este 10%, comparativ cu 6% cât este media în zona euro. 

Dobânzile la depozite

Pe lângă dobânzile mari la credite, trebuie să fim conștienți că în România și dobânzile la depozitele bancare în lei sunt mai mari. Acest lucru este influențat tot de dobânda de referință, care dictează rata dobânzii la facilitatea de creditare și rata dobânzii la facilitatea de depozit.

Astfel, este evident că odată ce costul de atragere a resurselor populației și companiilor este mai mare, automat și dobânzile la împrumuturi vor fi mai mari.

Cauzele dobânzilor ridicate

Printre principalele cauze ale dobânzilor ridicate este inflația: inflația mare face ca BNR să mențină dobânda de referință sus, lucru care duce la dobânzi mai mari, atât la credite, cât și la depozite. 

Pe langă asta, este percepţia de risc, economia românească fiind considerată mai riscantă faţă de cea a ţărilor din zona euro, ceea ce determină aplicarea unor marje de dobândă mai mari.

România are rating de țară BBB-, la fel ca Grecia care abia și-a revenit din faliment. Pentru comparație, țările din zona euro au rating-ul după cum urmează: Austria AA+, Germania AAA, Franta AA-, Spania A, Estonia AA-, Croația BBB+ etc.

România are printre cele mai accesibile credite ipotecare

În ciuda dobânzilor ridicate, România are printre cele mai accesibile credite ipotecare din UE. Acest lucru se datorează creșterii accelerate a venitului mediu pe țară, dar și prețurilor mai mici la locuințe în București, comparativ cu alte capitale europene. Astfel, rata la un credit ipotecar peste medie, de 77.500 euro, este de 40% din salariul mediu net, ceea ce face ca România să aibă printre cele mai accesibile credite ipotecare.

Cele mai greu accesibile locuințe sunt în Paris, Praga și Varșovia.

Cele mai bune credite ipotecare din România

După analiza diferitelor oferte de creditare în funcție de mai multe criterii, MrFinance a identificat 4 credite ipotecare care au obținut scorul de 5 din 5. Acestea sunt creditele de la Raiffeisen Bank, BRD, UniCredit și Banca Transilvania.

Concluzii

Într-adevar, România plătește cele mai mari dobânzi la credite, comparativ cu țările din zona euro. Cu toate acestea, dacă analizăm mai mulți indicatori, ne vom da seama că nu stăm chiar așa rău. În primul rând, pornim de la faptul că avem dobânzi mari și la depozitele bancare, în unele cazuri chiar peste 5,5%. Mai mult de atât, pe piață există oferte de credite ipotecare cu dobânzi fixe începând de la 4,99%, în condițiile în care inflația în noiembrie a fost 5,11%.

Pe lângă asta, în ciuda dobânzilor mai mari, locuințele în România în continuare sunt printre cele mai accesibile dintre țările UE. Rata unui credit de 77.500 euro (preț locuință 90.000 euro) reprezintă 40% din salariul mediu pe țară.