Previziuni despre pensie

În trimestrul III al anului 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4,97 milioane iar pensia medie a fost de 2007 lei. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 17 mii persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 2 mii persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 14,1% , respectiv cu 13,0%.

În momentul de față, pensie medie reprezintă circa 43% din salariul mediu net, iar rata de înlocuire a ultimului salariu cu pensia este de circa 41%.

Ce ne așteaptă la pensie?

În primul rând, ar trebui să înțelegem cum funcționează sistemul actual de pensii. Despre acest subiect am scris un articol amplu, pe care poți să-l citești aici. Pe scurt:

În 2007 a început reforma pensiilor cu scopul de a reduce presiunea pusă pe sistem. Astfel, pe lângă pensia de la stat (Pilonul I) au mai apărut și pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III).

În momentul în care cineva începe să aibă un venit, din contribuția obligatorie la pensie (25%), 20,25% este direcționat către Pilonul I, administrat de către stat, iar 4,75% din această contribuție merge automat către pensia privată obligatorie (Pilon II). Din momentul primii angajări, fiecare are un termen limită pentru a-și alege fondul de pensii. Dacă nu o face, va fi repartizat aleatoriu.

Practic, fondurile de pensii sunt niște fonduri mutuale - economisești niște bani, iar aceștia sunt gestionați de către administratorii de fondurile de pensii.  După plata fiecărei contribuții, banii sunt transformați în unități de fond și ulterior sunt investiți de către administratorii de fonduri private.

La finalul lunii februarie 2023, peste opt milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de peste 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro), arată datele Autorității de Supraveghere Financiară, reglementatorul pieței. 

De remarcat este faptul că există riscul unei naționalizări a Pilonului II, în cazul în care povara pe sistemul public de pensii va deveni insuportabilă, iar datoria pentru a acoperi această cheltuială va fi tot mai mare. Aceste estimări nu sunt nefondate, căci există deja precedente în regiunea Europei de Est. În Ungaria și Polonia, în urmă cu mai bine de un deceniu, guvernele au decis naționalizarea totală sau parțială Pilonului II, ca urmare a creșterii foarte mari a datoriei publice.

Mai recent, în România, a existat o asemenea tentativă, prin OUG 114/2018, criticată inclusiv de instituțiile europene, iar în vara anului trecut au apărut din nou discuții legate de o posibilă încercare de naționalizare a acestui pilon. Cu cât suma strânsă în Pilonul II va fi mai mare, cu atât va crește și tentația statului de a pune mâna pe aceste lichidități.

Rata de înlocuire a ultimului salariu cu pensia va scădea la 35% în 2035

Conform estimărilor, din cauza deficitului bugetului de pensii din ce în ce mai mare, pensia va fi din ce în ce mai mică raportat la ultimul salariu. De ce se întâmplă acest lucru? 

Pentru că banii tăi care sunt reținuți în Pilonul I nu sunt banii tăi. Aceștia se duc către pensionarii de acum. Acest lucru înseamnă că în momentul în care tu ieși la pensie, ar trebuie cineva să plătească contribuția pentru tine. 

Acum să ne uităm la faptul că rata natalității în 2022 a fost cea mai mică din 1930 încoace.

Uite cum ar trebui să arate o piramidă demografică ideală. Baza (unde este situată populația tânără) este mare - fapt care denotă o natalitate crescută. Cu cât ne îndreptăm în sus, numărul populației scade.

Acum uite cum arată piramida populației în România.

Cel mai numeros segment al populației are vârsta de 40-55 ani - care urmează să se pensioneze în următorii 10-20 de ani. Numărul populației de sub 40 este din ce în ce mai mic. Explicația pentru această scădere este simplă: după 2030, urmează să se pensioneze generația „decrețeilor”, adică persoanele născute după 1966, când Nicolae Ceaușescu, dorind să crească numărul populației, a emis un decret prin care avorturile erau interzise. Prin urmare, vor fi și mai mulți pensionari de susținut în actualul sistem. 

Prin urmare, statul va asigura o pensie, însă una prea mică pentru nevoile unei persoane aflate la pensie.

Cred că nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat și să ne creăm propriul plan de retragere din activitate, de altfel, șansele să ne menținem stilul și nivelul de trai la pensie sunt destul de mici.

Ce alternative există?

Am înțeles deja că sistemul actual de pensii este nesustenabil. Și atunci apare întrebarea, ce alternative există?

1. Pensia privată facultativă.

Din veniturile tale, oricare ar fi ele, că ești angajat la stat, la privat sau ai o activitate independentă, poți depune bani lunar într-o pensie facultativă. Este vorba despre Pilonul III sau pensia facultativă administrată privat. Spre deosebire de pensia privată obligatorie (Pilonul II), unde suma cu care se cotizează este repartizată automat din CAS, aici contribuția este voluntară. Mecanismul de funcționare este similar cu Pilonul II sau fondurile mutuale.  Mai multe despre pensia privată Pilon III poți citi aici.

2. Investiții pe cont propriu.

Dacă randamentele pensiei facultative nu te bucură (și pot să te înțeleg, 6.6% este bine, dar se poate și mai bine), atunci poți să te orientezi către alte soluții de economisire și planificarea a retragerii din activitate. Poți începe să-ți construiești un portofoliu diversificat de investiții la bursă, să investești în fonduri mutuale, în alte produse pe care le înțelegi și în care ai încredere. Poți să citești mai multe informații despre investiții, soluții și strategii aici.

Concluzii

Pensia medie a crescut cu 166% în ultimii 12 ani, de la 753 lei în 2011, la 2007 lei în 2023. Cu toate acestea, încă este și va fi din ce în ce mai insuficientă pentru un trai decent la retragerea din activitate. În 2035 se estimează că rata de înlocuire a salariului cu pensia va fi de 35%. Acest lucru înseamnă că, cineva care are un salariu mediu net de 5000 lei - mai mare decât media pe țară, ar putea să se retragă din activitate peste 10 ani cu o pensie de la stat de 1750 RON. Astfel, dacă persoana din exemplul nostru nu și-a construit o strategie pentru retragerea din activitate, ar trebui să-și reducă considerabil standardul de viață pentru a corespunde noilor venituri.