De ce luăm decizii financiare proaste 

Dacă toate deciziile referitoare la bani ar fi raționale, lumea ar arăta foarte diferit: am avea mai mulți oameni care investesc, care își planifică obiectivele, care fac achiziții inteligente.

Adevărul e că aceste decizii sunt influențate de emoții - frică, rușine, comparație cu alții, impulsuri, traume din copilărie, contextul social si multe altele.

În acest articol vom explora de ce oamenii iau decizii financiare greșite, cum putem descoperi aceste mecanisme și cum le putem transforma în obiceiuri financiare mai bune.

Importanța gestionării eficiente a banilor

Uneori avem impresia că deciziile financiare sunt simple: avem venituri, suportăm cheltuieli, ar trebui să facem economii, și așa în fiecare lună.

În realitate, deciziile legate de bani sunt profund influențate de psihologie.

Conform revistei Psychologies, lipsa banilor influențează într-un mod negativ, prin stres, anxietate și tensiune.

Asta înseamnă că deciziile pe care le luăm în legătură cu banii ne afectează în mod direct.

Pe lângă asta, majoritatea deciziilor greșite nu vin doar din necunoaștere, ba din contra. Aproape fiecare dintre noi știe că e bine să economisească, să investească pentru bătrânețe, să nu cheltuie toți banii pe mofturi. Din păcate, însă, foarte puțini oameni se țin de aceste reguli.

Motivul este că al nostru comportament cu banii este adesea dictat de emoții, tipare, presiuni externe, experiențe anterioare ș.a.m.d.

Astfel, dacă ne întrebăm „De ce iau decizii proaste când e vorba de bani?”, răspunsul este: nu doar din necunoaștere, ci din emoţii, istoric personal, presiuni.

Frica şi lipsa de siguranţă

Unul dintre principalii factori care ne sabotează deciziile financiare este frica - frica de pierdere, frica de lipsă, frica de eşec.

Atunci când simţim nesiguranţă - faţă de job, faţă de viitor, faţă de economii - deciziile noastre tind să fie reactive.

De exemplu, dacă ne este teamă că nu vom avea suficienți bani în viitor, deși este contraintuitiv, putem cheltui impulsiv în prezent (pentru a compensa) sau putem evita să investim, din cauza fricii de risc. Ambele variante pot conduce la rezultate proaste: fie cheltuim prea mult, fie nu profităm de oportunităţi.

Şi mai mult: frica produce stres.

Stresul influenţează modul în care gândim, ne afectează capacitatea de planificare şi creşte impulsivitatea.

Cheltuielile reflectă sau ar trebui să reflecte principalele necesităţi pe care le avem. Felul în care gestionăm banii se poate resimţi asupra vieţii noastre financiare şi emoţionale.”

Prin urmare, un pas important este să ne analizăm comportamentul financiar și să ne întrebăm:

• „Care este motivul real pentru care fac această alegere?”
• „Există o teamă care mă face să acționez așa?”

Răspunzând la aceste întrebări, vei înțelege ce este relevant pentru tine și care sunt fricile tale în legătură cu banii.

Comparaţia socială şi ruşinea

Alt lucru care ne sabotează viața financiară este comparaţia cu ceilalţi şi ruşinea legată de statutul financiar.

În societatea de consum în care trăim, avem mereu exemple: vecinul are maşină nouă, prietena şi-a renovat casa, prieteni pe Instagram care călătoresc. Aceste comparaţii creează presiune - să arătăm că putem, să nu „rămânem în urmă”.

Această presiune poate conduce la decizii financiare proaste: credit pentru achiziţii care nu erau neapărat necesare, cheltuieli de imagine, dorinţa de validare socială. Ne simţim ruşinaţi dacă „nu putem” sau „nu avem”, şi atunci transformăm bani în mijloc de evitare a ruşinii.

În plus, ruşinea legată de bani ne blochează să cerem ajutor, să cerem informaţii, să facem planuri financiare. 

Este important să înțelegem dacă avem această problemă.

Întreabă-te:

• „Cheltuiesc pentru a părea mai bine decât sunt?”,
• „Mă compar cu ceilalţi mai mult decât mă concentrez pe ce îmi doresc eu?”,
• „Simt ruşine dacă nu pot să mă descurc?”

....şi să încercăm să scăpăm de aceste presiuni.

Impulsuri de moment

Un alt factor de decizii financiare greşite îl reprezintă impulsul de moment, decizia rapidă fără reflecţie.

Este important să se facă diferenţa între alegerile impulsive şi cele conştiente. Primele pot face gaură în buget şi pot afecta echilibrul emoţional.

De ce ne spunem impulsurilor de moment?

Din mai multe motive:

• Dopamina de moment: satisfacţia rapidă.
• Contextul (reduceri, marketing agresiv, urgență artificială).
• Lipsa unui sistem financiar personal clar (nu avem buget, nu avem obiectiv).
• Emoțiile neexprimate: anxietate, dorinţa de compensare.

Dar ce soluţie avem?

Să încercăm să fim prezenți, să observăm intenția din spatele cheltuielii și să facem o mică pauză înainte de a lua decizia.

Ar trebui să înțelegem de ce vrem să cumpărăm un lucru, dacă chiar avem nevoie de el și cum va fi impactat bugetul nostru dacă facem acea achiziție.

Traume din copilărie

Un alt factor mai puţin vizibil, dar foarte real: modul cum am crescut, ce am învăţat despre bani în familie, traumele financiare sau lipsurile din copilărie.

De exemplu:

• Dacă am crescut într-o gospodărie în care „nu era destul” şi era frică de lipsă, putem deveni adulţi care cheltuiesc pentru confort imediat sau evită investiţiile.
• Dacă părinţii sau mediatorii noştri au avut conflicte legate de bani, putem asocia banii cu vinovăţia, ruşinea sau cu relaţii toxice.
• Dacă am văzut un tipar de „bani cheltuiţi ca recompensă”, putem continua să cheltuim impulsiv.

Aceste traume sau tipare inconştiente ne influenţează deciziile financiare, chiar dacă nu ne dăm seama. Un pas important este autoreflectarea: „Care e relaţia mea cu banii? Ce am învăţat din familia mea despre bani? Am tipare de evitat/rescris?” Atingerea acestor rădăcini ne poate ajuta să luăm decizii financiare mai bune.

Lipsa de educaţia financiară

Chiar dacă emoţiile, tiparele şi presiunile sociale joacă roluri importante, un alt motiv major pentru deciziile proaste este simpla lipsă de educaţie financiară.

Nu învățăm în școli, discuţiile despre bani în familie sunt încă tabu, iar mulţi adulţi încă nu ştiu să-și facă un buget, să planifice obiective, să facă economii sau să investească.

Educaţia financiară este despre a înțelege banii, despre stabilirea obiectivelor, bugetare, monitorizarea cheltuielilor, economisire constată și investiții pe termen lung. 

Cum putem să luăm decizii mai bune

Iată câţiva paşi care te pot ajuta să îţi îmbunătăţeşti deciziile financiare:

1. Fă un audit financiar personal - notează ce obiceiuri ai, ce cheltuieli recurente faci, ce tipare apar când faci cheltuieli impulsive.
2. Conştientizează emoţiile care stau în spatele deciziilor. Întreabă-te: „Ce simt înainte de a cheltui?”, „Este o bucurie reală sau o compensaţie?”, „Ce teamă stă în spatele deciziei?”.
3. Setează obiective clare şi un plan - de ex: economisește 10% din venit, investește 5%, evită creditele pentru lucruri de care nu ai nevoie etc.
4. Fă o pauză înainte de cumpărare - dacă simţi impulsul de a faca o achiziție rapidă, aşteaptă 24 de ore.
5. Monitorizează regulat - săptămânal sau lunar verifică ce ai cheltuit, dacă eşti în linie cu obiectivele.
6. Lucrează cu tiparele din copilărie - dacă identifici frici, ruşine, traume din trecut, încearcă să le conștientizezi și să nu le lași să-ți dicteze viața financiară.
7. Creează un mediu care susţine deciziile financiare bune - înconjoară-te de oameni care au educație financiară, citește cărți, ascultă podcast-uri de educație financiară, citește articole pe aceste subiecte etc.

Deciziile financiare proaste reflectă o combinaţie de factori: emoţii, presiuni sociale, traume trecutului, lipsă de conştientizare şi impulsivitate.

Recunoaşterea acestora este primul pas către o relaţie mai sănătoasă cu banii.