Într-un context economic marcat de inflație persistentă și incertitudini fiscale, românii își redefiniesc prioritățile și așteptările legate de securitatea financiară. Ne-am propus să aflăm ce înseamnă siguranță financiară pentru un român obișnuit, pornind de la contextul economic actual și analizând factorii care contează pentru oameni pentru a se considera în siguranță din punct de vedere financiar.
Context economic
Pentru a înțelege cum se raportează populația la siguranța financiară, este important să analizăm contextul macroeconomic al anului 2025. Salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 lei începând cu 1 ianuarie. Deși aceasta reprezintă o creștere nominală semnificativă, inflația rămâne ridicată, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a populației a stagnat sau chiar a scăzut în anumite sectoare.
Rata șomajului a rămas relativ constantă, în jur de 3%, însă șomajul în rândul tinerilor (16–24 de ani) se situează la un nivel alarmant, depășind 23%. Acest decalaj ridică semne de întrebare legate de integrarea noilor generații pe piața muncii și de perspectivele lor financiare pe termen lung. De asemenea, România continuă să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale și sociale.
Creșterea economică, cu un avans de doar 0,9% în 2024 și 0,3% în primul trimestru al anului curent, nu oferă un impuls puternic în sensul creșterii veniturilor sau al reducerii inegalităților. În acest cadru tensionat, economiile populației rămân fragile. Majoritatea gospodăriilor din România nu dispun de un fond de rezervă suficient pentru a acoperi cheltuielile de bază timp de trei luni în cazul pierderii veniturilor.
Ce înseamnă „siguranța financiară” pentru români în 2025
Pentru români, siguranța financiară nu mai este doar o chestiune de a avea „bani în buzunar” sau de a evita datoriile. Ea a devenit un concept mai complex, care implică stabilitatea veniturilor, economisirea constantă, capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate și existența unui plan financiar pe termen lung.
Circa 84% dintre români consideră că primul pilon al siguranței financiare este existența unui venit stabil, recurent, lunar. Fie că vorbim despre salariu, pensie, venituri din chirii sau freelance, stabilitatea sursei de bani este percepută ca fundația pentru siguranță. În mod paradoxal, însă, o bună parte dintre cei care au un venit stabil se confruntă cu volatilitatea cheltuielilor și nu reușesc să facă economii în mod constant.
Un alt element esențial este existența unui fond de urgență. Peste 72% dintre români afirmă că s-ar simți mai în siguranță financiar dacă ar avea deoparte bani pentru cel puțin 3 luni de cheltuieli. Cu toate acestea, în realitate, doar 28% dintre ei dispun de o astfel de rezervă.
Capacitatea de a acoperi cheltuieli neprevăzute, cum ar fi problemele medicale, problemele cu mașina sau pierderea locului de muncă, este un alt criteriu esențial pentru siguranța financiară.
Relația românilor cu datoriile este, de asemenea, un factor important în perceperea stabilități financiare. În timp ce 2,5 milioane de români au credite, de la carduri de cumpărături, la credite ipotecare, majoritatea declară că nu se pot simți în siguranță financiar până nu scapă complet de orice formă de datorie.
Experiențele personale influențează, de asemenea, percepția asupra siguranței financiare. 1 din 3 români s-au confruntat cu situații în care economiile lor nu au fost suficiente pentru a face față unor cheltuieli medicale sau pentru a menține nivelul de trai în cazul pierderii locului de muncă.
Recomandări
În primul rând, este important să ne monitorizăm cheltuielile. În acest sens putem folosi un carnet, un excel, o aplicație. Contează să știm pe ce se duc banii noștri și să vedem de unde putem să economisim. În continuare este esențială construirea unui fond de urgență care să acopere minim trei luni de cheltuieli de bază. Este important să știm că în cazul în care apar probleme de sănătate, la locul de muncă, alte urgențe, nu vom fi destabilizați și vom avea timpul necesar pentru a ne redresa.
Un alt pas important este să reducem cât mai mult datoriile pe care le avem. Acest lucru este relevant mai ales pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă. Pe piață există oferte de refinanțare cu dobânzi fixe, începând de la 4,79%. O simplă refinanțare ar putea economisi câteva sute de lei pe lună.
Pe lângă asta, este important să ne gândim și la viitor. Să începem să facem investiții pentru a avea un grad de siguranță financiară mai ridicat, să ne pregătim pentru retragerea din activitate etc.
Concluzie
În 2025, siguranța financiară pentru românul obișnuit este un ideal încă greu de atins, dar din ce în ce mai bine înțeles. Ea presupune mai mult decât lipsa datoriilor sau un salariu constant: înseamnă capacitatea de a gestiona incertitudinea, de a anticipa riscurile și de a construi un viitor sustenabil. Într-o economie volatilă, investiția în educație financiară devine cel mai sigur lucru pentru stabilitate.